Carte versus film – 8 argumente plauzibile

Am modificat articolul ultima data pe: 29.11.20

 

Ca sa nu zabovim cu o introducere foarte ampla, in urmatoarele paragrafe vom discuta avantajele si dezavantajele filmelor, comparativ cu cartile, daca discutam despre aceeasi opera transpusa in cele doua medii. Vom imparti sectiunea in doua parti, una discutand aspectele in favoarea cartilor, iar celalta cele in favoarea filmelor si serialelor, atat pentru marele ecran, cat si pentru televizor:

 

PRO carte

 

Lungimea

O opera literara vasta poate umple chiar si cateva mii de pagini, pe parcursul a cateva volume. “Razboi si pace” a lui Lev Tolstoi e un exemplu, ori ne putem gandi si la “Stapanul Inelelor” a lui J.R.R. Tolkien. O asemenea cantitate de text permite desfasurarea actiunii pe nenumarate planuri, cu zeci de personaje si cu actiunea intinzandu-se de-a lungul a ani intregi. Este greu sa se incorporeze asemenea complexitate in film, care este limitat de timp, rareori oferind mai mult de doua ore de actiune.

Exceptii exista, desigur, iar aici putem aminti, din nou, “Stapanul inelelor” – ecranizarea lui Peter Jackson, care, cu toate ca a mai taiat din continutul cartii, este considerata una din cele mai bune transpuneri a unei opere literare pe pelicula, din toate timpurile.

Serialele, desigur, au un avantaj, intrucat pot insuma, cu toate episoadele, mult mai mult spatiu pentru dezvoltarea personajelor si pentru derularea evenimentelor, fata de un film standard cinematografic.

 

Impactul asupra dezvoltarii creierului

Unele studii au aratat ca, la nivel cerebral, copiii si adolescentii care petrec mult timp citind dau dovada de centri lingvistici mai dezvoltati decat cei care consuma continut sub forma filmelor.

Explicatia vine de la faptul ca este necesar efort activ din partea cititorului, pentru a-si inchipui imaginile si evenimentele descrise in text, pe baza cuvantului scris, in timp ce la filme, toate elementele vizuale vin de-a gata, fara niciun fel de lucru imaginativ din partea spectatorului. Bineinteles, se mai adauga si imbogatirea considerabila a vocabularului, prin carti, fapt cunoscut pe scara larga.

 

 

Imbatranirea efectelor speciale

Nu ne putem referi aici la toate filmele, insa o buna parte din ele sufera de acest dezavantaj in fata cartilor: imbatranirea efectelor, ceea ce inseamna ca, cu timpul, efectele lor speciale au ramas depasite. Rezultatele pot fi ilare, stricand din farmecul de odinioara al filmului – putem da ca exemplu “Lumea disparuta” din 1960, dupa un roman de Arthur Conan Doyle.

Dinozaurii prezentati in film sunt, de fapt, iguane si aligatori, cu coarne si zimti pe spate, lipiti de catre producatori. Comparativ cu Jurassic Park, care inca arata senzational, “Lumea disparuta” starneste rasete sau mila fata de saracele reptile unse cu lipici. La carti nu se poate vorbi despre asa ceva, ele pastrandu-si farmecul creat de naratiune si de evenimentele fantastice prezentate, indiferent de vechimea lor.

 

Efectul relaxant al lecturii cartilor

Un subiect de actualitate este impactul negativ pe care il are privitul intr-un ecran, asupra calitatii somnului. Lumina albastra scade productia hormonului responsabil cu dormitul, melatonina, iar din acest motiv multi experti recomanda lectura cartilor fizice inainte de culcare, ca mod de a spori odihna de calitate.

In plus, ca mod de relaxare, functioneaza mult mai bine cititul in parc sau in gradina, comparativ cu vizionarea unui film pe telefon, care, pe langa necesitatea unui ecran obositor, implica si bruiajul sonor al difuzoarelor, ce va acoperi sunetele naturii din jur.

Acestea sunt argumentele in favoarea cartilor. Acum, sa discutam putin si cele referitoare la filme, iar aici ne raportam atat la productiile de cinema, cat si la cele pentru televizor (aici gasesti lista noastra comparativa):

 

PRO film

 

Puterea imaginii, in absenta cuvintelor

Multe se pot spune despre scene celebre din cinematografia mondiala, ca opere de arta in sine, ce nu necesita prezenta vreunui cuvant, scris sau rostit. Putem da ca exemple scena dusului din “Psycho” de Hitchcock, aproape intregul film “Odiseea spatiala 2001” al lui Stanley Kubrick, ori confruntarea finala din “Bunul, raul si uratul” de Sergio Leone.

Absenta cuvintelor lasa doar camera si expresiile faciale ale actorilor sa vorbeasca, iar aceasta forma de arta reprezinta unul din marile avantaje si libertati oferite de film, fata de carti.

Scenele respective au reusit, de-a lungul anilor, sa atraga nenumarate analize si comentarii, iar aici se vede bogatia reprezentata de o opera cinematografica bine facuta: in cateva minute de imagini, se pot infatisa volume intregi de mesaje si trairi, interpretabile dintr-o multitudine de perspective!

 

Sunetul ca arta in sine

Incepand cu coloana sonora si terminand cu efectele individuale de sunet, sunt multe de spus la acest capitol. Muzica inclusa intr-un film nu poate fi considerata parte separata din opera artistica luata ca intreg.

In ceea ce priveste efectele sonore, ele sunt atat un element ce impresioneaza spectatorul (daca este prezent si sistemul de boxe potrivit, desigur!), dar si simboluri ale unei opere, inconfundabile cand sunt auzite (ca de exemplu, sabiile laser din “Razboiul stelelor”).

Ca si in cazul discutiei de mai sus, referitoare la scene fara cuvinte, si sunetul este un mare plus al filmelor, desi exista multe capodopere cinematografice ale erei mute. Ingineria audio ramane o arie in care se pot face lucruri impresionante, din acest motiv existand si categorii speciale de premii pentru sunet, in cadrul galelor precum Oscarul sau Globul de Aur.

 

 

Actorii si influenta lor

Cand citim o carte, pe baza descrierii autorului, ne facem in minte un portret al protagonistilor, iar daca am ruga cateva persoane sa deseneze respectivul personaj (cu ajutorul unui grafician, sa zicem), vom observa ca interpretarile asupra aspectului sau fizic vor diferi considerabil.

Avantajul actorilor de film este ca ei pot cimenta o anumita imagine in mintea colectivului public, fapt care sporeste farmecul operei respective. Va puteti imagina un alt Rocky, jucat de altcineva in afara de Sylvester Stallone, ori o Helen Ripley jucata de altcineva in afara de Sigourney Weaver? Ori pe Scarlett O’Hara care nu este jucata de Vivien Leigh? Se observa ce importanta are actorul potrivit in a da viata unui personaj, element care nu se poate discuta cu referire la o carte, ca mediu artistic.

 

Filmul, ca mod de popularizare a literaturii

Mai putem adauga si un argument in favoarea filmelor, ca metoda de popularizare pentru lectura si pentru unele opere literare. Presupunem ca stiti cum generatiile mai batrane se lamenteaza ca tinerii nu citesc – ei bine, multi dintre adolescenti si copii descopera lectura prin film. Un exemplu foarte recent este “Urzeala tronurilor” a lui George Martin, dar si multe alte filme noi au indreptat tineretul catre opere clasice.

 

Concluzie

Unele opere dau bine numai in film, altele numai in cuvantul scris. Cu talent special si cu mijloace financiare pe masura, o opera poate sa aiba succes in ambele medii. Fiecare mediu artistic isi are plusuri si minusuri, iar de aici vine farmecul disputei pe care am abordat-o in paragrafele de mai sus.

Desigur, se pot umple sute de pagini pe subiect, insa va lasam pe voi sa explorati mai mult despre el: un bun punct de inceput ar fi Google Books, unde puteti gasi multe tratate referitoare la comentarii despre literatura versus cinematografie!

 

Aboneaza-te
Anunta despre
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments