Pentru majoritatea claselor de biologie si laboratoarelor de invatare, microscopul optic este piesa de baza, insa el nu reprezinta intregul “regn”, caci exista multiple designuri si tehnologii folosite in alte arii stiintifice, si nu numai. Daca vrei sa afli mai multe despre tipologiile diferite de astfel de dispozitive, citeste in continuare.
Desi sunt foarte cunoscute pentru aspectul educational inca din scoala generala, microscoapele au roluri mult mai importante in viata de zi cu zi, cand sunt intrebuintate de catre adulti in diferite campuri de cercetare si analiza. Sunt unealta oamenilor de stiinta, a tehnicienilor, celor din sfera medicala sau fizica, tipurile de dispozitiv fiind alese in functie de necesitatile si resursele ce urmeaza a fi analizate. Pretul lor variaza de la cateva sute de lei si pana la mii de dolari sau euro, oferind marire mai mare sau mai mica si folosindu-se de diferite tehnologii pentru a obtine rezultate.
Microscopul simplu
Mai este numit si optic si e considerat primul obiect de acest fel, variate iteratii ale acestuia datand inca din secolul al 16-lea. Unul din cei care se considera inventatorii modelului modern este Antonie van Leeuwenhoek, a carui inventie a fost formata dintr-o lentila convexa si o lama pentru specimene. Avand in vedere ca puterea de marire a fost pana la 300 de ori, ceea ce a produs el a fost, de fapt, o lupa.
Desi modelul sau a fost extrem de simplu, s-a dovedit suficient de bun pentru a observa specimene biologice, si anume sange, putandu-se vedea diferentele dintre globulele rosii. El a ajutat la popularizarea folosirii microscoapelor in vederea analizei ultrastructurilor biologice.
Modul in care functioneaza microscopul optic este rezultatul focalizarii luminii prin sistemul de lentile catre specimen, obiectivul capturand lumina venita de pe specimen si formand o imagine. In timp, modelul acesta a suferit modificari, optimizandu-se tipul lentilelor de focalizare si a obiectivelor, capacitatea de marire naturala fiind crescuta constant, limitarile sunt, insa, evidente cand vine vorba despre analiza “la sange” la nivel microscopic celular si subcelular.
In mod normal, obiectivul ofera marire de pana la 15 x – 20 x, putand fi combinat cu cateva obiective care pot mari si ele pana la maximum 1000 x. Se foloseste pentru studii botanice si in biologie (bacterii, paraziti), precum si in criminalistica (droguri).
Microscopul pentru disectii
Mai este numit si model stereo, avand doua lentile optice pozitionate la unghiuri diferite fata de subiect, permitand acestuia sa fie observat dintr-o perspectiva tridimensionala. Mareste de pana la 200 de ori, nefiind capabil de precizie foarte mare.
Cu el poti privi suprafete si specimente, poti efectua microchirurgii sau disectii, poti repara ceasuri si investiga monezi sau timbre si poti lucra la circuite electrice pe placi mici. Modelele acestea permit si observarea procesului de fotosinteza pe masura ce are loc.
Microscopul digital
Inventia secolului 21 este optiunea care ofera cele mai precise detalii, primul astfel de model fiind produs, de fapt, in 1986, in Japonia. Se foloseste de un compter pentru a putea vedea detaliile ce nu pot fi observate cu ochiul liber.
Poate fi cumparat cu sau fara obiectiv, conectandu-se la PC sau laptop cu ajutorul unui cablu USB, acolo instalandu-se un program compatibil ce permite vizionarea in timp real a ceea ce vede lentila sa. Poti face fotografii ale specimenului sau il poti filma.
Microscopul pentru computer USB
Acesta nu are nevoie de absolut nicio pregatire a specimenului, putandu-se folosi pe orice obiect sau vietate. De fapt, este o lentila ce examineaza suprafata dorita, trimitand direct imaginile pe ecranul calculatorului de care este conectata.
Din nefericire, nu e lipsita de limitari si inconveniente, putand mari la un maximum de 200 de ori si oferind o proasta perceptie a adancimii imaginii. De aceea, reprezinta o alegere necostisitoare pentru familii si cei care cauta un nou hobby.
Microscopul portabil
Este mic, dar potent, prezentand un cadou foarte bun pentru un copil sau chiar un student ori un pasionat. Se foloseste de oamenii de stiinta pentru investigatii preliminare la locul faptei, puterea sa de marire fiind pana la 100 x.
Microscopul cu electroni
Instrumentul foloseste o raza de electroni pentru a genera imaginea, aceasta inlocuind fasciculul de lumina. Primul prototip a fost inventat in 1931 de fizicianul german Ernst Ruska.
Este o optiune puternica folosita la statut profesional pentru observarea detaliilor la nivel nanometric. In consecinta, va fi alegerea cercetatorilor in domeniile tehnice, in nanotehnologie, analiza si producerea semiconductoarelor si altor parti componente de dimensiuni reduse, printre altele.
Se imparte in versiune de transmisie si scanare, avand aplicatii practice in variate domenii precum biologia, geomologia, chimia, metalurgia si industria, avand un rol predominant si in topografie sau compozitia datelor.
“Scanning probe microscope”
Acest tip de instrument practic a fost inventat in 1983 in Elvetia, de Heinrich Rohrer si Gerd Binning, el fiind folosit in domeniul academic si industrial in sectoarele chimiei, biologiei si fizicii. Aparatul trimite o mica sonda care scaneaza suprafata specimenului si, astfel, inlatura limitatiile microscopiei optice si cu electroni, imaginile fiind marite considerabil si observate in timp real in forma tridimensionala.
Microscopul acustic
In acest caz, folosesti un microscop pe post de ecograf, in cazul sau fiind mai importante descoperirile defectiunilor specimenelor din momentul manufacturii, fiind un aparat de control al calitatii, intr-o oarecare masura.
Microscopul cu raxe X
Foloseste radiatii electromagnetice pentru a reproduce forma specimenelor folosindu-se in tomografie pentru a crea imagini 3D ale obiectelor, inclusiv a celor biologice. Cea mai recenta tehnologie este cea de scanare acustica unde specimenul poate fi investigat intern fara a fi tratat sau degenerat prin focalizarea unui fascicul ce penetreaza subiectul cand acesta se afla in apa.
Microscopul cu fluorescenta
Printre cele mai recente descoperiri in ce priveste tehnologiile aplicabile in microscopie se afla fluorescenta, utila in biologie. Se foloseste de diferite tipuri de fluorofori pentru analiza structurii biologice la nivel molecular pe specimene vii si tesuturi.
Microscopul confocal
Spre deosebire de cel stereo sau pentru disectii, care folosesc fascicule luminoase pentru formarea imaginii, aceasta tipologie se foloseste de laser pentru a analiza specimene ce au fost vopsite. Specimenul e pregatit pe lama si, cu ajutorul unei oglinzi dicromatice, imaginea se formeaza pe caculator. Prin lipirea mai multor astfel de imagini poate fi format un tablou 3D. Gradul de marire poate fi foarte mare, la fel ca si rezolutia excelenta. Se foloseste in special in bioinginerie.
Lasa un comentariu
0 Comentariu